Главная Случайная страница


Полезное:

Как сделать разговор полезным и приятным Как сделать объемную звезду своими руками Как сделать то, что делать не хочется? Как сделать погремушку Как сделать так чтобы женщины сами знакомились с вами Как сделать идею коммерческой Как сделать хорошую растяжку ног? Как сделать наш разум здоровым? Как сделать, чтобы люди обманывали меньше Вопрос 4. Как сделать так, чтобы вас уважали и ценили? Как сделать лучше себе и другим людям Как сделать свидание интересным?


Категории:

АрхитектураАстрономияБиологияГеографияГеологияИнформатикаИскусствоИсторияКулинарияКультураМаркетингМатематикаМедицинаМенеджментОхрана трудаПравоПроизводствоПсихологияРелигияСоциологияСпортТехникаФизикаФилософияХимияЭкологияЭкономикаЭлектроника






Ciclistasmf. [cyclist, cycliste, ciclista, Radfahrer] ciclista, tziclista L, tzicrista, ciclista, curridore de bitzicretta N, ciclista, cicrista C, cicristha S, ciclista G





Cicòriasf. bot. (Cichorium intybus) [Pianta erbacea delle Composite, di cui si consumano, crude o cotte, le foglie lanceolate. Ha una lunga radice amarognola. ] ► [chicory, chicorée, achicoria, Zichorie] ► tzicòria, cicòria, lattosa L, cicòria, tzicòria, erba fintzapràngiu, erba de pranzu, mammalucca, lattosa N, gicòria, gicòria de porcus, làttia prócina, lattiedda proceddina, erba fintzas a prandi, erba fintzas a pràngiu C, zicória S, cicória, zicória, cicòina G

Ciecoagg. [blind, aveugle, ciego, blind] tzegu, turpu, tzurpu (prerom.), cioncu, ispereladu L, cecu, cegu, tzecu, tzegu, turpu, intzurpu, tzónchinu, surpu, tzurpu N, tzurpu, tzrupu, tzorpu, ciurpu, intzurpu, itzurpu, surpu, atzegu, tzegu, cegu, C, ceggu S, cecu, cicatu Lm zulpu G

Cielosm. [sky, ciel, cielo, Himmel] chelu (lat. CAELUM), aera f., ària f. L, chelu, celu, gelu N, celu C, zeru S, celi, celu, cielu G

Ciliègiasf. bot. (Prunus cerasus) ► [cherry, cerise, cereza, Kirsche] ► cariasa, carisea, cheriasa, chiriàja, chiriasa (it. ceragia), crèsia L, cariasa, ceràsia, cherèssia, cherèsia, chiriaja, chiriasa, crèssia N, cariaxa, ceraxa, cerexa, cerèsia, cerèssia (lat. CERASEA), ciarèsia, criaxa C, cariàsgia S, cariàsgia, criàsgia, chiriàsgia, tiràsgia Lm G

Cilindrosm. [cylinder, cylindre, cilindro, Zylinder] cilindru, tzilindru LN, cilindru C, cirindru S, cilindru G

Cimiterosm. [cemetery, cimetière, cementerio, Kirchhof] cimitériu (it. ant. cimiterio), cimitóriu, tzimitóriu, zimitóriu, campusantu, palas a terra, L, cimitorju, tzimitorju, zimbitorju, campusantu, campisi, fossarju N, cimitóriu, gimitóriu, tzimitóriu, tzimbitóriu, campusantu C, zimitóriu, campusantu, caramàsciu, giagamanna f., ischaranconi (Sorso) S, cimitóriu, campusantu, chjappittu G

Cimosasf. [selvage, lisière, vendo, Tafelwischer] tzimusa, iscantzelladore m. L, iscantzelladore m. N, gimusa, voraviva (cat. viraviva) C, cimùsgia, sisia S, chimùsgia, sisia G

Cìnghiasf. [belt, sangle, correa, Gurt] chìngia (lat. CINGULA), chingra, chigna, chintorza, chintorzu m. (lat. CINTORIUM), chittorzu m. L, tzinta, chintorja, chintólgiu m., chintórgiu m., tzintorju m., tzintorja, cringa, chingra, cingra, gringa N, cingra, ciringa, cringa, scingra, xringa, callittu m., corria, tira (cat. sp. tira) C, zigna, zintura, curria S, cigna, curria G

Cinghialesm. zool. (Sus scrofa) [Mammifero artiodattilo dei Suiniformi dalla testa molto grossa, grugno cartilagineo potente, canini (zanne) molto lunghi, orecchie dritte, collo corto, corpo coperto di setole, dal manto color nerastro con strie biancastre, zampe snelle con quattro dita munite di zoccoli robusti.] ► [wild boar, sanglier, jabalí, Wildschwein] ► porcrabu, porcravu (lat. PORCUS APER), porcabru, porcu de silva, silvone, sirbone, sirvone (lat. SUBULO, -ONE), sùrvile L, porcapru, porcrabu, porcrapu, porcu, porcu de sirba, silbone, sirbone, siprone, sirvone, surbone N, sirboni, sibroni, srboi, sriboni, serboni, sulàrgiu, porcràbiu, porcu de ludu, procu aresti, triboni C, porchrabu, purchabru, purchàburu S, cignali, avru, avrioni, polcavru, pulcavru, polciavru, polcu àvrinu, polcu avru Cs, zinferru G

Cinguettarevi. [to chirp, gazouiller, gorjear, zwitschern] piulare, piliare, pispisiare, ciulare, ilciulare, tziulare, tzirulare, iscargagliare, ciarulitare, cirolittare, cantare, trinnire (lat. TINNIRE),tzirulare L, ciulare, ciccidae, piliare, pippiare N, pispisai, spibisai C, riburdhurà S, cantà, zirrià, ziuzziulà Lm G

Cinquantaagg. num. card. [fifty, cinquante, cincuenta, fünfzig] chimbanta (lat. *CINQUANTA x QUINQUAGINTA) L, chimbanta, chimanta (Tonara), chimmanta, cincuanta N, cincuanta ((it.) C, zinquanta S, cincanta G

Cinqueagg. num. card. [five, cinq, cinco, fünf] chimbe (lat. CINQUE x QUINQUE) L, chimbe, chimme, cimme, cincu N, cincu (it. x sp. cinco), cìncui, cinchi, chemu, chemos (ebr. hames) C, zincu S, cincu, zincu, cìncui Lm G

Cìntolasf. [waist, ceinture, cintura, Gürtel] chintorza (lat. CINCTORIUM), chintorzu m., chittorzu m., chìntula (lat. *CINCTULA), chintuledda (c. per donne), tzinzu m. L, chintorja, chintorju m., chintógliu m., chintólgiu m., chintórgiu m., chintorza, chintorzu m., chintale m., chittale m. (c. del costume sardo femminile), chìttula, tzinta, chinta, gintone m. N, chinta, cingeddu m., singeddu m. (cat. sinyell), cintroxu m., chintzu m., gancera (c. femminile), loritta, sintzu m. C, zinta, zìntura, trinzari m. S, trinza, chintòglia, cìntula, soga (c. di cuoio) G

Cioccolatinosm. dimin. [chocolate, bonbon au chocolat, chocolatín, Praline] cicculatinu, ciocculatinu, -a f., zocculatinu L, cicculatinu, tzicculatinu, tzocculatinu, tzucculatinu N, cicculateddu C, ciccuratinu S, cicculattinu G

Cipollasf. bot. (Allium cepa) [Pianta erbacea delle Liliacee con foglie cilindriche, bulbo carnoso a squame concentriche, commestibile, dall’odore acuto.] ► [onion, oignon, cebolla, Zwiebel] ► chibudda (lat. CEPULLA), chedudda, tziodda L, acchipudda, chepudda, chipudda, cibudda, cipudda, gebudda, gibudda, tziodda N, cibudda, tziodda C, ziodda S, ciudda, ciodda Cs, cibudda, cipudda Lm G

Cipressosm. bot. (Cupressus sempervirens) [Conifera delle Cupressacee con foglie sempreverdi, squamose, rami eretti e chioma a piramide. Viene piantato a siepe per contrastare il vento.] ► [cypress, cyprés, ciprés, Zypresse] ► cipressu, tzipressu, ciparissu, arcipressu, àrvure de campusantu f. L, cipressu, tzipressu N, cipréssiu, cipressuC, cipressu, supressu, zipressu S, àlburi di campusantu, cipressu, zipressu, ammazzacani Cs G

Cispasf. [eye-rheum, chassie, legaña, Augenbutter] tzimaga, tzimbiga, tzimiga, tzimighe, tzinniga, tzerchidda, muga, tzighima, simiga, bruttura de ojos, cagadura ‘e oju, merda de ojos, gèrdia, gerda (probm. lat.CERDA) L, tzicchidda, tziddica, tziddicra, tziddiga, tiddiga, tiddica, ceddica, ciddica, tzeddica, tziddiera, mantega (cat. mantega), ghèrdia, ghèria, gherda, pibisi, pibisu m. N, tziddica, siddica, ciddica, ciddìchia, tzricchidda, sedra, scrappa (genov. scrapoe), pibisi m. C, cimagga, zimagga S, cimaca, ciumaca, ciummaca, ciummagga Cs G

Cisternasf. [cistern, citerne, cisterna, Zisterne] gisterru m., chisterra (lat. CISTERNA), chisterru m. (ant.), tzittenna, tzistenna, tzittèrema L, tzisterna, chisterra, tzisterra, tzisterru m., disterra, zubba N, gisterra, ghisterra C, zisthenna, zistherru m., zittenna S, puzzoni m. G

Cistosm. bot. (Cistus monspeliensis) ► [Pianta legnosa delle Cistacee dai fiori bianchi e rosa, con foglie opposte di color verde-argento.] ► [ciste, ciste, cisto, Zistrose] ► mudeju (prerom. o etr. moútouka), mudelcu, murdeju, mudreju, murdegu, mudregu, muteclu (ant.) L, mudegu, mudrecu, mudecru, mudregu, mudrecu de monte, montrecu, muntrecu, muntregu, murdegu, mutrecu, mutucrone, N, murdegu, mudregu, murdegu biancu, murdegu óinu, murdegu cistu, mudegu, mudeglu (ant.), muregu, muregu proceddinu C, mudéggiu, mùcciu S, mucchju, mùcchiu Lm, mùcciu G

Cittàsf. [town, ville, ciudad, Stadt] tzittade, cittade (it. ant. citade), chidade (ant.), cittade (ant.), kitade (ant.) L, cittade, tzittade, tzittadina (it. cittadina) N, tzittadi, cittadi, cittari, ciuttadi (sp. ciudad) C, ziddai S, cittai, zittai G

Cittadinosm. [citizen, citoyen, ciudadano, Bürger] tzittadinu, ciudadanu (sp. ciudadano), tzittadanu (ant.) L, cittadinu, tzittadinu N, cittadinu, tzittadinu C, zittadinu S, cittadinu, zittadinu G

Civettasf. orn. (Athene noctua) [Uccello rapace notturno degli Strigiformi con disco facciale ovale di color crema con venature grigiastre, grandi occhi gialli, becco piccolo adunco e giallo, ali marrone-grigio chiare picchiettate di bianco, coda corta e squadrata, zampe ricoperte di piume bianche.] ► [owl, chouette, mochuelo, Kauz] ► istria, puzone de s’istria m., tirulia, cuccummiau m. (lat. CICUMA), civetta L, istria, stria, cuccumeo m., cuccumeu m., cuccumiau m., cuccumeò m., cucu de muredina m., tzivetta N, stria, cuccubiu m., cuccumareu m., cuccumeo m., cuccumeu m., cuccumeu morighinu m., tzuaddina C, cuccummiau m. S, cionca, cuccumiau m., cuccumignau m. Lm,acciddàcciu m. Lm G

Civiltàsf. [civilization, civilisation, civilización, Zivilisation] tzivilidade, tziviltade (it. ant. civiltade), tzivilesa L, civilidade, civiltade, tzivilidade, tzivirtade N, tzivilidadi, civilidadi C, zibirthai S, civiltai, zivilitai G

Date: 2016-11-17; view: 288; Нарушение авторских прав; Помощь в написании работы --> СЮДА...



mydocx.ru - 2015-2024 year. (0.006 sec.) Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав - Пожаловаться на публикацию