Главная Случайная страница


Полезное:

Как сделать разговор полезным и приятным Как сделать объемную звезду своими руками Как сделать то, что делать не хочется? Как сделать погремушку Как сделать так чтобы женщины сами знакомились с вами Как сделать идею коммерческой Как сделать хорошую растяжку ног? Как сделать наш разум здоровым? Как сделать, чтобы люди обманывали меньше Вопрос 4. Как сделать так, чтобы вас уважали и ценили? Как сделать лучше себе и другим людям Как сделать свидание интересным?


Категории:

АрхитектураАстрономияБиологияГеографияГеологияИнформатикаИскусствоИсторияКулинарияКультураМаркетингМатематикаМедицинаМенеджментОхрана трудаПравоПроизводствоПсихологияРелигияСоциологияСпортТехникаФизикаФилософияХимияЭкологияЭкономикаЭлектроника






Scuolasf. [school, école, escuela, Schule] iscola (lat. SCHOLA) LN, scolaN, iscola, scola, scolla C, ischora, schora S, scola, iscola G





scure sf. [ axe, *hache, hacha, Beil ] bistrale, bestrale, distrale, destrale (lat. DEXTRALIS), istrale, istradizona (piccola s.), rustàglia (lat. + cat. restal), istrazone m. L, istralle, estrale, destrale, bistrale, ghistrale, grestale, strale, luatorju m. (lat. *LEVATORIUM), scuda, secure, segure (lat. SECURIS) N, seguri, sigura, segura, estrali C, isthrada, isthradizona, isthraizona, àscia S, piola lucchesa, piola minori, piuledda (s. piccola), pulina, àscia, strala Cs G

Scuroagg. [dark, obscur, obscuro, dunkel] iscuru (lat. OBSCURUS), iscurigosu, mùrinu (lat. MURINUS), murenu (sp. moreno), ferulattu (lat. FERULACEUS), bugiosu L, iscuru, iscuriosu, scuriosu, nigheddu (lat. NIGELLUS), tanau, attanau (cat. tanat), miscru N, scuriu, scuriosu, iscuriosu, tanau, murenu C, oschuru, uschuru, bùggiosu, bùggiu S, scurosu, mùrinu, trinu, fruscu, abburracciatu (s. in volto) G

Sdraiatopp. agg. [lying down, couché, tendido, liegend] isterrijadu, isterrujadu, isterrighinadu, isterrigorzadu, istrasiadu, isterrinadu, istravaccadu, istesorzadu, istragorzadu, istrajulone, istraorzadu ispadorzadu, mujinadu, imbranconadu, imbrossinadu, imbroscinadu, imbrantzigonadu L, istérriu, isterricorjau, isterjolau, istirau, isterricrau N, sterrinau, sderremau, sterrionau, accontonau, accubau, appantroxau, arrimau, croccau, imbruscinau, incorrutzau, scettuau, spaparocciau, strumpau C, isthirriddu, isthrampaddu, isthrasginaddu, isthirriaddu S, stirrutu, musginatu, culcatu, ripanticatu, sdirrugghjatu, stirrugghjatu, strabaccatu Lm, stracquatu Lm, sduatu, strampaddu Cs, agghjacaratu Lm, stravaccatu, istrasginatu G

Seccarevt. [to dry (up), sécher, secar, austrocknen] siccare (lat. SICCARE), arridare (lat. *ARRIDUS), agheddare, assare (lat. ASSARE), ammustire (lat. MUSTIDUS); infadare (sp. enfadar), isfadare, infestare (lat. INFESTARE), segare sa conca (sa matta), alliare, appurare (sp. apurar), innennerare, affustijare, ingrimire, ismameddare, pabassinare, pibincare L, seccae, seccare, siccae, siccare, sichirronare, carasare (lat. CHARAXARE); irfadare, agghiddostrare, truncare sa matta N, siccai, asciuttai; segai sa conca (sa matza), pibincai, sciringiai (cat. xeringar; sp. jeringar), appurai, infadai C, siccà, carigginassi, cariggassi; infaddà S, siccà, trasiccà; infadà G

seccatura sf. [ nuisance, ennui, secamiento, Trockenheit ] siccadura, siccatura, fastizu m., infestu m., infadu m. (sp. enfado), infadada, infadamentu m., cadrasula, istragu m., iterròere m., tambeddu m., tambedda, aziu m., istecculada, istécculu m., mattana (= it.), pelea (sp. pelea), innénneru m., crabedda, contribulassione (it. ant. contribolare), appuru m., attoloccada, attoloccamentu m., attoloccu m., intzégulu m., isfraschéddiu m., ismameddu m., istragada, pibincada, sadis m., importunidade, trasura, tzaccarredda L, seccatura, siccadura, secazu m., irfadu m., mattana, anneu m. N, siccadura, segamentu de conca (de matza) m., sciringa (cat. xeringa; sp. jeringa), scingra, secchetudi, appiccigori m., infadu m., pibigliuda, contribulatzioni, impelegu m. C, siccaddura, siggamentu m., zunzù m., infaddu m., rumpimentu di mazza m. S, siccària, siccacori, infadu m., tambeddu m., intalvàriu m., istrobbu m. G

secco agg. [ dry, sec, seco, trocken ] siccu (lat. SICCUS), siccanzu, asciuttu (= it.), assuttu, àrridu (lat. *ARRITUS) L, siccu, assuttu, cradinu, tostau N, siccu, siccadìngiu, siccau, asciuttu, isciuttu, asciugu, sciugu, siccorrau, incutuliu, scarritzinu, scalixiu C, siccu S, siccu, siccognu, fruscu G

Sedere/2, -ersivi. rifl. [to sit, s’asseoir, sentarse, sitzen] sètzere, sèdere, sèere, sêre (lat. SEDERE), sentare (ant; sp. sentar), ficchire, ceccire L, sèdere, sere, sètzere, sèccere, tzètzere, tzetzire, tzitzire, ciccire N, setzi, sei, séiri, secciai, sicciai C, pusassi S, ficchissi, pusassi, assintassi G

Sediasf. [chair, chaise, silla, Stuhl] cadrea (lat. CATHEDRA), cradea, cardera, sediu m. (ant.; it. ant. sedio) L, catrea, cradea, cratea, cadira (cat. cadira) N, cadira, carira, cadea, sedda C, caddrea S, catrea, caddrea Cs, carreca Lm G

Sedilesm. [seat, siège, asiento, Sitz] sedile, setzidorzu, settidorzu, seile, settiale (ant.), sediu (ant.; it. ant. sedio), setzile, pedrissa f., predissa f., pedritza f., pedrìscia f. (probm. cat. pedrissa), petza f. (s. di pietra per montare a cavallo; probm. lat. *PETTIA), trumpeddu L, sedile, seccidórgiu, settidorju, sedidorju, sédiu, seitógliu, settidórgiu, settidorzu, setzidórgiu, setzitorju, tzetziidórgiu, pasadorzu, istrada f. (s. di pietra; lat. STRATA) N, sedili, setzidórgiu, setzidroxu, mureddu, muredda f. (s. usato come montatoio), póggiu C, sediri, pusaddòggiu, piddrissa f. S, pusatogghju, petra pusatogghja f., passiatogghja f., strada f., istrada f., muzittu G

Segarevt. [to saw, scier, segar, durchsägen] segare (lat. SECARE), serraccare, segonare, serrare (s. con la sega; probm. sp. cerrar) L, serrare, serraccae N, serrai, segai, serronai, arrogai, ceppai, ciappai C, serrà, sirrà S, sarrà, sigà Lm G

Segnalesm. [signal, signal, señal, Signal] signale, sinnale (lat. SIGNALE o it.), sinnu, sinza f., sinzale L, signala f., signale, singiale, sinnale, sinzale, singiolu, sinzolu, sinza f., seju (lat. *SEDIUM) N, signali, signalli, singiali, sinnabi, sinnali, sinniali, sinnalli, sinna f., sinnera f., àrviu C, signari S, signali, isghinta f. G

Segretamenteavv. [secretly, secrètement, secretamente, heimlich] segretamente, accua, a s’iscuja, a s‘iscusa, a s’iscùsia, -u L, secretamente, segretamente, accua, a cua, a s’iscusa, a s’iscùsiu, gorto-gorto, cugnau-cugnau N, segretamenti, a cua, cobertamenti, segliadamenti C, sigretamenti, a cua, a la ischusa S, sicretamenti, sigrittamenti, in sigrettu, a coa, cuattoni, cuatu-cuatu G

Segretàriosm. [secretary, secrétaire, secretario, Sekretär] segretàriu L, secretarju, segretàriu, sarchetàriu N, secretàriu, segretàriu, sarchetàriu C, sigritàriu S, sigrittàriu G

Segretoagg. sm. [secret, secret, secreto, geheim] segretu L, secretu, segretu, buzaccudu N, segretu, secretu,sarchetu, serchetu C, sigretu S, sicretu, sigrettu, futuccioni (Columbano) pl. G

Seguirevt. [to follow, suivre, seguir, folgen] sighire (cat. sp. seguir), insighire, sijire, sìghere, pònnere fattu, assegudare, segudare, secutare (ant.; lat. *SECUTARE) L, sichire, siggire, sighire, sitzire, sìghere, sizire, pònnere infattu, pònnere fattu N, sighiri, sodigai, sodighiri C, sighì, punì fattu S, sighì, siguì Lm, punì infattu, assuità G

sella sf. [ saddle, selle, silla de montar, Sattel ] sedda (lat. SELLA)

selvatico agg. [ wild, sauvage, selvático, wild ] areste (lat. AGRESTIS), arestadu, abriu, àbrinu, àvrinu (lat. APRINUS), rude (= it.), arruspisadu, ozastrinu,marrusu, salvàticu, luzu L, agreste, areste, agrestosu, grestale, apru (lat. APER), rude, montesu N, aresti, burdu (cat. bort; sp. borde), arrestolu, rebeccu, arrebeccu (cat. rebec) C, aresthu, arèsthiggu, rudu, seivvàtiggu S, arestu, aristutu, avrignu, àvrinu, avrinu, salvàticu, sarvàticu Lm G

Semesm. [seed, semence, semilla, Samen] sèmene (lat. SEMEN), semenàntzia f., chiu (lat. CIBUS), criu, raneddu, ossu (lat. OSSUM) L, sèmene, sèmmene, chivu, chibu, chiu, criu, ghiu, pappu (lat. PAPPUS), ossu, ossicheddu, pisu N, sémini, pisu (lat. PISUM) C, sèmini, simenza f. S, semi, sèmini, sumenza f. Lm chia f., chiu, armeddu, vinacciolu (s. dell’uva) G

Seminarevt. [to sow, semer, sembrar, säen] semenare (lat. SEMINARE), laorare, laorzare (lat. LABOR), omprire L, seminae, semenare, laborare (lat. LABORARE) N, seminai, semenai, semingiai C, siminà, seminà S, siminà, suminà Cs, Lm, granià, branilà G

Sempliceagg. mf. [simple, simple, simple, einfach] sémplitze, sémpritze, sìmplitze, simple (in senso dispr.; cat. simple, ximple; sp. simple), sentzillu, sentzìgliu (sp. sencillo) L, sémplici, sìmpritze, sìmpriche, sémprice, sémpritze, sèmplice N, simpli, sìmplici, sintzillu, srimpu C, sémprizi S, sémprizi, sémplici, sìmprizi G

Sempreavv. [always, toujours, siempre, immer] sempre, sempres, semper (lat. SEMPER), ognora, ottora (lat. TOTA HORA) L, semper, sèmpere, sempre, sempremai, indònni, tottora, a denterdie N, sempri, sémpiri, candusiollat, candusisiat C, sempri S, sempri, a tutt’ori G

senno sm. [ sense, sagesse, juicio, Verstand ] sinnu, tinu, tinnu (sp. tino), assentu (sp. asiento), giudìsciu, sentidu (sp. sentido), sabiesa f., sèglia f., bundu (probm. lat. VAGABUNDUS - DES I, 240), cadrennu, seru, assunta f., cabia f., suttaberritta (fig.), tib(b)òria f., imprastu L, tinu, attinu, sentidu, capia f. (it. capire + suff. -ia - DES I, 290), istàssia f. ghiliore N, sentidu, sintidu, sindéresi f., tinu, sieru, sabiori, capia f., crobeddu C, sinnu, seru, sensu S, sinnu, tinnu, sintitu G

sensatezza sf. [ wisdom, sagesse, sensatez, Vernunft ] sabiesa, tinu m. (sp. tino), bundu m., assentu m. (sp. asiento) L, attinadura, capia (it. capire + suff.-ia), istàssia N, sabiori m., sentidu m. (sp. sentido), tinu m. C, sabiesa, assinnaddèzia S, tinnu m., sinnu m., sintitu m. G

Sentenzasf. [sentence, sentence, sentencia, Urteil] sentèntzia, sentènscia, settènscia, settèntzia, settèscia, giudicu m.; dìcciu m. (sp. dicho) L, sentènsia, sentèntzia, sentèssia; ditzu m. N, sentèntzia; dìcciu m. C, sintènzia; dìcciu m. S, sintènzia, sittènzia; dìcciu m. G

Sentierosm. [path, sentier, sendero, Pfad] caminu, andera f., sémida f. (lat. SEMITA), àndala f., àndela f., andamentu, pareda f. (sp. vereda), pendinu, bizola f., caminera f., butturinu, buttorinu, ottorinu, utturinu, attirighinu L, andata f., annatta f., ànnala f. andàghine f., sémida f., àndala f., àndela f., andera f., àndula f., urgu, ùrgulu (s. all’interno di un centro abitato) N, caminu, àndala f., andera f., pareda f., arruga f. (it. ant. ruga), bia f., mori (da un *MORA prelat.), gurtuniu, guttoniu guttuniu C, camineddu, utturinu, piddrescha f. S, camineddu, sèmita f., sintieru Lm, andara f., utturinu Cs, passaderu (s. stretto) G

Sentimentosm. [sentment, sentiment, sentimiento, Gefühl] sentimentu, sentidu (sp. sentido) L, sentimentu, sentiu N, sentimentu, santidu, sentidu, sintidu, sentiru, sentóriu C, sintimentu, sintiddu S, sintimentu, sintitu, sintiddu Cs, sèntimi pl. G

Sentirevt. [to feel, sentir, sentir, fühlen] intèndere (lat. INTENDERE), serare, seriare L, intèndere, intènnere, segherare, acutinare, sentie, sentire N, intendi C, intindì, sentiri C, intindì, sintì S, intindì, intindé, sintì G

Sepolcrosm. [sepulchre, tombeau, sepulcro, Grab] sepulcru, sepulcu, sepultu, tumba f. (lat. TUMBA), losa f. (cat. llosa; sp. losa), losina f., murimentu, morimentu, molimentu, molumentu, munimentu, monimentu (ant.; lat. MONIMENTUM) L, sepurcru, sepurcu, tumba f., losa f. N, sepurcu, sepulcru, tumba f., allosa f., losa f., ollosa f. C, sipulchru, sipulchu, tumba f., losa f. S, sippulcru, sippultura f., tumba f., losa f. G

Serasf. [evening, soir, tarde, Abend] sero m. (lat. SERO), sera, serantinu m., serentina, serantina, sera L, sero m., merie m., iscurigadorju m., iscuricadorzu m., intrighinadorju m., bortaedie m. tardas pl. (sp. tardes) N, mericeddu m., meriali m., primunotti m., seru C, sirintina S, sera SG

Date: 2016-11-17; view: 338; Нарушение авторских прав; Помощь в написании работы --> СЮДА...



mydocx.ru - 2015-2024 year. (0.006 sec.) Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав - Пожаловаться на публикацию