Полезное:
Как сделать разговор полезным и приятным
Как сделать объемную звезду своими руками
Как сделать то, что делать не хочется?
Как сделать погремушку
Как сделать так чтобы женщины сами знакомились с вами
Как сделать идею коммерческой
Как сделать хорошую растяжку ног?
Как сделать наш разум здоровым?
Как сделать, чтобы люди обманывали меньше
Вопрос 4. Как сделать так, чтобы вас уважали и ценили?
Как сделать лучше себе и другим людям
Как сделать свидание интересным?
Категории:
АрхитектураАстрономияБиологияГеографияГеологияИнформатикаИскусствоИсторияКулинарияКультураМаркетингМатематикаМедицинаМенеджментОхрана трудаПравоПроизводствоПсихологияРелигияСоциологияСпортТехникаФизикаФилософияХимияЭкологияЭкономикаЭлектроника
|
Persopp. agg. [lost, perdu, perdido, verloren] pérdidu L, pérdiu, pertu N, impérdiu, pérdiu, pédriu C, pessu S, paldutu GPersonasf. [person, personne, persona, Person] persone (tosc. ant. persone), pessone L, persone, pessona, pessone, pressone, -a N, personi, pertzoni, pessoni, prassoni, pressoni, pressoi, prassoi, persona C, passona S, passona, parzona Lm G Pertantocong. [therefore, par conséquent, por tanto, deswegen] perintantu, peristantu, imperistantu, prestantu, impertantu, ispestantu, ispettantu, siggiantu, trattantu, duncas, pro cussu (custu) L, perintantu, in s’ìnterim, intirinti, duncas, pro commo, pro cussu (custu) N, po custu, duncas C, pairthantu, parthantu S, parintantu, paristantu, paltantu, pa’ chissu G Pesanteagg. mf. [heavy, pesant, pesante, schwer] pesante, pesudu, pesosu, tronosu, marraghe, fasciudu, fasciugu, grae (lat. GRAVIS), greve (it. greve), grebu L, pesante, -i, pesosu, grae, graittu, grave, codulattu N, pesanti, grai, greu (cat. greu) C, pisanti, pisosu, pisarosu, pisuddu, tròiu S, pisanti, pisutu, grei, greu, grau G Pèsca/1sf. [peach, pêche, durazno, Pfirsich] pérsighe m. (lat. PERSICUS) L, péssiche m., pèssie m., pénsiu m., péssiu m., póssiche m. N, préssiu m., péssiu m., pénsiu m. C, péssigghi m. S, presca, pèlsica, pèssica, pèssigu m. G Pésca/2sf. mar. [fishing, pêche, pesca, Fischen] pisca, piscadu m. (sp. pescado) L, pisca, piscadu m., piscau N, pisca, piscau m. C, pescha S, pisca G Pescarevt. [to fish for, pêcher, pescar, fischen] piscare (lat. PISCARE) LN, piscae N, piscai C, pischà S, piscà G Pescatoresm. [fisher, pêcheur, pescador, Fischer] piscadore (lat. PISCATOR) LN, piscadori, pesàrgiu C, pischadori S, piscadori, piscadò Lm G Pescesm. itt. [fish, poisson, pez, Fisch] pische (lat. PISCIS) L, pische, pisce, pisci N, pisci, pixi C, pèsciu SG Pètalosm. [petal, pétale, pétalo, Blütenblatt] pétalu LNC, pètaru, fòglia di lu fiori f. S, fronda di lu fiori f., pétalu Lm G Petròliosm. [oil, pétrole, petróleo, Erdöl] petróliu, pitróriu, ozu de pedra L, petrólliu, pretólicu, pretollu N, petróliu, pedrollu, petrógliu, ollu de perda C, piddróriu S, petròliu, pitrògliu Lm, ocellina f., ucellina f., óciu pitróliu, ociupitróliu G Pettegolezzosm. [gossip, potin, chisme, Klatsch] badàcia f., badaloccu, loroddu, istrofa f., noedda f., iscrémiu, camàndula f. (sp. camándula), ciaramedda f., ciarameddu, novedda f., trìsina f., istrìsina f., nara-nara, trobeddu, ciaulellu, illóriu, illoróddiu, istrìsina f., loroddatzina f., naravégliu, nareju, tzaramedda f., tzarritta f. L, allegatza f., iscrucullu, lollùghine, lollùine, ambuzu, predera f. (sp. pedrera), contulànsia f., contulàntzia f., contularjàmene, birbìllia f., lolluine, tropedda f., tzasca f., varbarustu N, crastulada f., foxilada f., ciacciarria f., crastulóngiu, boddetta f., colessu, pidanceria f., piscinu, speculadura f., troddiàmini C, ciarameddu, ciàcciara f., affesthu, ru-ru S, loreddu, loroddu, buddeu, ciattu Lm, ciàttulu, ciattulummu Lm, ciaramedda f., boci di riu f., carrugghju G Pettinarevt. [to comb, se peigner, peinarse, sich kämmen] pettenare (lat. PECTINARE), ispizare, istribigliare L, pettenae, pettenare, teppenare, ispertare, ispertzare, ispirtzare (lat. *EX-PERTIARE) N, pettonai (cat. petonar), pentonai, pettenai, pettinai, criniai (sp. crinar), cartilai, crabionai, iscriminai C, pittinà, ippiglià, ippirusciassi S, pittinassi, spiddassi, ispiddassi, spizzicassi G Pettosm. [chest, poitrine, pecho, Brust] pettus (lat. PECTUS), appettorra f., pettorra f. (lat. PECTORA), pettorru (p. degli animali) L, pettu, pettus, pettorra f., picciurra, zibbu (it. gibbo) N, pettus, pitturra f., petturra f., pittirra f., pitzurra f. C, pettu, pittorra f. SG Pezzenteagg. mf. [beggarly, gueux, harapiento, Hungerleider] petzente, pedulianu, appetteri, istratzone, argamunza, argamunderi, iscurecinu (iscuru e cinu), mortegana (mortu ‘e gana) L, petzente, pedule, rimitanu, istratzone, bertularju, cillipettos, collipettosN, pedditzoni, pedidori, istravàcciu C, pezzenti, piddizza, chiridàggiu, ischraccioni S, pizzenti, pindariccionu Lm, pindilaccionu Lm, bàcchiri, pindariccioni, cinciaribìdduli, fammigosu Cs G Pezzosm. [piece, morceau, pedazo, Stück] petzu, pìcculu, bìcculu (dalla rad. PIKK-), cantu (probm. sp. canto (de pan)), ciàccaru, arrogu, rugru, rugu, ruju, rùggiu, ruggione, tutturru, debbe, dèbbere, dòbboro, dóbburu, loria f., sesta f., chirriolu, corriolu, micca f. (it. mica o tosc. micca), nicca f., cameddu, canneu, càpiu, dangarione figrinu, frighinu, ispetzadura f., istrotzu, rujone, rustu, mutzùtzulu, bardone (ant.) L, petzu, cantu, cantzu, tzantzu, tzantzi, runcu, arruncu, rucru, tùtturu, pedassu (sp. pedazo), cadalanu, farinu, ispittùlliu, morrocru, orrugu N, petzu, arrogu (lat. ROTULUS), orrogu, orrugu, schésciu, tacca f., tancu (sp. taco), trónciu (sp. tronzar), strónciu, strùnciu, pedassu, murgu, mrugu, cantrexu, cantrexali, cantrexabi C, pezzu, toccu, perra f., ruggioni S, pezzu, aìciu, bìcculu, chjècculu G Piacere/1sm. [pleasure, plaisir, gusto, Freude] piaghere (sardz. dell’it.), aggradu, galavera f., iscialu, gusale, innóriu, recreu (sp. recreo), vòglia f. L, piachere, piaghere, plagere, pragere, prajere, gustu, galabera f., recreu, gavisada f., gavisu N, plexeri, prageri, praxeri, prexeri, praxei, pregheri, prexei, prexu, recreu, arrecreu, piciurru, paciurru, peciurru C, piazeri, gusthu, allicu, gosu, ingèniu S, piaceri, aggradu, gustu, pori, piasgè Lm G Piacere/2vi. [to please, plaire, gustar, gefallen] piàghere (lat. PLACERE), pràghere, aggradessire (sp. agradecer), aggradèssere, aggradèschere, aggradare (it. aggradare o sp. agradar), gradare, aggarbare, dongare, geniare, accaressire, talentare L, piàchere, piàghere, plàgere, pràchere, pràgere, pràjere, aggradare, aggradire, rechèdere (it. richiedere), appitèssere, gavisare, talentare, zeniare, ruer in zéniu N, pràgiri, praxi, plàxiri, plachiri (ant.), aggradai C, piazì S, piacì, aggradà, incimbrà, piasgè Lm G Pian pianoavv. [slowly, tout bas, pian pianito, sehr langsam] a pianu, pianu-pianu, pianareddu, a bellu a bellu, a sàgamu-sàgamu, a fi(t)zionu, allente-allente L, abbelleddu, abbelleddeddu, addaju-addaju, a fi(t)zionu, palesi-palesi, scótzina-scótzina N, a pranu, a bellu a bellu, abbellu-abbellu; sei-sei, àsiu-àsiu, addasiadamenti, lemmi-lemmi, pirodda-pirodda, piti-piti C, pianu-pianu, fraizza-fraizza S, steli-steli, appianu G Piàngerevi. [to cry, pleurer, llorar, weinen] piànghere (lat. PLANGERE), pràgnere, prànghere, addorojare (p. urlando), attittare (p. un morto), rolare (sp. llorar con metatesi), arreboccare (p. stizzosamente; it. ant. riboccare), iscramare L, plàngere, pràngere, prànghere, pràgnere N, plàngiri, prangi C, pignì, piagnì S, pignì, pinghj’, cramà, iscramà, scrammà Lm arramassi, arraspassi, arraspà Lm, dirramassi, attittà G Piantasf. [plant, plante, planta, Pflanze] pianta, piantone (sp. plantón), planta (ant.), fundu m. (lat. FUNDUS), àrvure (lat. ARBOR), iscera, màccia (prerom.) L, pianta, planta, pranta (lat. PLANTA), prantone m., matta, fundu m., unnu m.,àrbore N, pranta, planta (ant.), matta, àrburi mf. C, pianta, àiburu m., fondu m. S, pianta, alburi m. G Piantarevt. [to plant, planter, plantar, pflanzen] piantare (lat. PLANTARE), pastinare (p. le viti) L, piantae, piantare, plantare, piantonae, prantare, pastinare, pastinzare, apprantamonare, apprantonare N, prantai, plantai, plantari (ant.) C, piantà SG Piantosm. [crying, pleurs pl., llanto, Weinen] piantu, prantu, plantu (lat. PLANCTUS), piànghidu (pp.) L, prantu, plantu, pranghinzu N, prantu, currinu C, pientu, pignidda f. S, pientu G Pianurasf. [plain, plaine, llanura, Ebene] pianura, pianu m. (lat. PLANUS), piana, paris (lat. PARI), campura f., pamida, pàrima, pàrina, parinzu m., pàdima, pàdimu m. (crs. patimu), nébida, chea, cheja (ant.) L, pianura, planu m., pranu m., pranura, campura, littu m., logu paris N, pranura, planu m., pranu m., paris m., campura, campurra, zèppara, tèppera, sèppera, sèbera, cèbera (p. sassosa; prerom.), campili m., séttili m., ega, vega (sp. vega), loguparis (logu paris) m. C, pianura, pianu m. S, pianura, piana, pàtima, patenti m., lucu galu m. G
|