Главная Случайная страница


Полезное:

Как сделать разговор полезным и приятным Как сделать объемную звезду своими руками Как сделать то, что делать не хочется? Как сделать погремушку Как сделать так чтобы женщины сами знакомились с вами Как сделать идею коммерческой Как сделать хорошую растяжку ног? Как сделать наш разум здоровым? Как сделать, чтобы люди обманывали меньше Вопрос 4. Как сделать так, чтобы вас уважали и ценили? Как сделать лучше себе и другим людям Как сделать свидание интересным?


Категории:

АрхитектураАстрономияБиологияГеографияГеологияИнформатикаИскусствоИсторияКулинарияКультураМаркетингМатематикаМедицинаМенеджментОхрана трудаПравоПроизводствоПсихологияРелигияСоциологияСпортТехникаФизикаФилософияХимияЭкологияЭкономикаЭлектроника






Impiccarevt. [to hang, pendre, ahorcar, erhängen] impiccare, affurcare L, appiccare, impiccae, impiccare, affurcare N, impiccai, infrucai, infurcai C, impiccà SG





Impiegatosm. agg. [employed, employé,empleado. Angestellte] impiegadu, impleadu, impreadu, impittadu, umperau L, impiegau, impreau, impittau N, impiegau, impreau, impleau, umperau, maniggiau C, impiegaddu, impittaddu S, impiegatu, impliatu, impriatu, impigatu Lm G

Implorarevt. [to implore, implorer, implorar, erflehen] implorare, pregare (lat. PRECARE), supplicare, ingramessàresi, ingremessiare (sp. merced), cannijare, incarèschere L, improrare, precare, suppricare N, implorai, avvocai (lat. ADVOCARE) C, imprurà, ingramissà, ingrammassà S, implurà, cramà (lat. CLAMARE), scrammà Lm G

Imponenzasf. [grandeur, air imposant, grandiosidad, Grossartigkeit] imponènscia, imponèntzia, mannesa, àrchida L, imponènsia N,imponèntzia, mannesa NC, impunènzia, mannària SG

Importanzasf. [importance, importance, importancia, Wichtigkeit] impoltànscia, impoltàntzia, importàntzia, importu m., toccu m., bundu m. L, importànsia, importàntzia, importu m., gabbale m., gaudale m., vicassa N, importàntzia C, impurthànzia S, impultànzia, impurtanza Lm, impoltu m. G

Importarevt. [to import, importer, importar, ankommen] importare, battire dae foras LN, importae N, importai C, impurthà S, impultà, intusgià Cs G

Impoverirevt. vi. [to impoverish, appauvrir, empobrecer, arm machen] impoberire, impoverare, impoverire, impoberare, impovertare L, impoberie impoberire, impoverire N, impoberire, impobirai, impoborai, impoburai, impoboréssiri, impoberittai, impoburessi, impoberai, impoberéssiri, impoboriri, accarestiai C, impobarì, impubarì S, impuarà, impoarà, impuarì, G

Imprecazionesf. [curse, imprécation, imprecación, Verwünschung] frastimu m., frastima, irroccu m., istrósciu m., isclamu m., iscramu m., alloju m., maleiscione L, frastimadura, frastimu m., frastinzu, irroccu m., addeleu m., bobbìsculu m., orroccada, orrocconzu m., orroccu m., maleichidura N, frastimadura, frastimu m. C, frasthemma, giasthemma S, impricazioni, ghjastima; ira di Deu! G

Impressionesf. [impression, impression, impresión, Eindrücken] impressione, timidura, timòria, mèglia (sp. mella); imprimidura L, impressione, timidura, mella N, impressioni, imprimidura, casìglia, mella, mèglia C, impressioni, imprissioni S, imprissioni, tulbamentu m. G

Imprigionarevt. [to imprison, emprisonner, encarcelar, einkeken] imprejonare, impresonare, presonare, bettare in presone, ingiabbulare (sp. enjabular), assangiare, asserrare, incassarare, ingalerare L, impresonae, impresonare, ghettare a galera, ingribbiare N, impresonai, poni in presoni, ingalerai, ingribbiai, inserrai, incassillai (sp. encasellar) C, imprisgiunà SG

Improvvisamenteavv. [suddenly, soudain, improvisadamente, plötzlich] improvvisamente, a s’improvvisu, de repente (sp. de repente o it.), de isprómpiu, repentemente, a s’ispessada, tottinduna, tott’in una -unu, de imbottu, de bottu, in d’una, induna-induna, in d’unu in d’unu, indunu-indunu, in d’un’iscutta, a rattu (sp. rato), setzi, de un’improntu, de un’improntùitu, a s’approntu de un’improntu, a trinchittu, appuntu a s’ora, de assaccheu, de soncume, de suncunis, de un’assùbidu, in grundu in grundu, a s’inghina, de insoluta, de un’insolutu, printa cru L, d’irbottu, d’improvvisu, improvvisamente, de repente, de bottu, de ùbitu, in d’una, induna-induna, indunu-indunu, in d’un’iscutta, de suncuna, a s’ispessada, a s’impensà, de suncuna, inarboradas, a rattu, tott’a un’ora, tottu in una N, de repenti, arrepentinamenti, de rondoni, de rundoni (sp. de rondón), tott’in d’unu, tott’indua, de suncuna, desuncuna, de succunas, de suncunas, de is incuas, a s’olvidada, a s’orvidadi, de suppettoni (sp. de sopetón), de bottu, de ùbitu C, imprubbisamenti, a l’imprubbisu, d’imprubbisu, atutt’a una, tott’a un’ora S, impruisamenti, a l’impruisa, a l’imbrusettu Lm, allisumbrettu Lm, innuna, innuna-innuna, inn’una inn’una, tuttu in una, di ripenti, di trattu, a intìbitu, a irrùbitu, a un succonu, abbrettu, di runcu Cs, subitamenti G

Imprudenteagg. mf. [imprudent, imprudent, imprudente, unvorsichtig] imprudente, iscabadu, iscabuladu, arriscadu L, imprudente, arriscosu, arroddinu N, imprudenti, attriviu, arriscau, bratzicacau, sconcau C, imprudenti, diprudenti, attribiddu, arrischaddu, ippubiddaddu S, imprudenti, arriscosu, avvintatu G

Imputarevt. [to impute, imputer, imputar, anrechnen] imputare, inculpare, accajonare, articulare (sp. articular) L, imputae, imputare, ingurpare, accusare N, imputai, incausai, incurpai, ghettai sa curpa, articulai C, imputà,apputtà, accusà SG

Inacidire, -irsivi. [to sour, aigrir, agriarse, säuern] agriare, agrieddare, agritzare, imbischidare, imbischidire, inagrire, asseare L, agedare, aghedare, ajedae, acriare, aspriolare, imbaccinae, imbischidare, tastire N, agedai, agriai, si fai argu, argai, aspriai, aspiai C, agrazzà (i. della frutta), azzibbì, invischiddà, ivvischiddà S, agrià, agrassi Cs, acitinà, acitinì G

Inaridire, -irsivt. [to dry, sécher, secar, austrocknen] arridare (lat. *ARRIDUS), asciuttare, abbortijare, areddare (lat. *ARELLARE), agheddare, appighinzonare, trajare L, arridare, arritare, assuttare, avrare, ospoare N, siccai (lat. SICCARE), asciuttai, arridai, siccorrai, turronai C, insigurì, siccà S, infruscà, siccacinà, siccà, aucciassi, ingaspà G

Inattivoagg. [inactive, inactif, inactivo, untätig] preittiosu, mandrone, isfainadu, arressu, istantaradu L, preittiosu, mandrone, dróbbicu N, sfainau, accocchinau, mandroni, preitzosu C, mandrùsgiu, ibbàiddu, mandroni S, prizzosu, mandroni, arressu G

Inaugurazionesf. [inauguration, inauguration, inauguración, Eröffnung] inaugurassione, istrinNadura L, inaugurassione istrinu m. N, inauguratzioni, incingiada, incingiadura, intrinniaduraC, inagurazioni, inaugurazioni S, inaugurazioni, innagurazioni Lm G

Incantare, -arsivt. [to enchant, enchanter, encantar, verzaubern] incantare, ammajare, ammacchiare, accisare, eccisare (cat. etxisar; sp. hechizar), attrauccare, abbaraddare, alleriare, abbovare, abbauccare, abbabbaluccare, abbanghelare, abbelare, addoràresi, imbelèschere (lat. VILESCERE), accandelottare, imbicconire, imbivire L, incantae, incantare, artzisare, abbebbereccare, ammaghiare, ammagunare, s’ispantarinare, abbuccalottare, alleriare, abbaraddare, s’abbabbaruncare N, eccisai, accisai, abbovai, alluccai, ammainai, incantai, abbarboddai, abbrebebai, incrabai C, incantà, accisà, ammacchià, abbangarà S, incantà, eccisà, abbiralà, abbauccà, abbivaliggià, incialamassi, incialmanassi, impaluncassi Lm G

Incantésimosm. [enchantment, enchantement, encanto, Zauber] incantésimu, accisu, eccisu (sp. hechizo), ammàcchiu, abbaraddu, allériu, majia f. (lat. MAGIA), ammaju, imbentu, affadamentu, affatturamentu, fadadura f., fattuzu L, incantésimu, maghia f., istriadura f., abbaraddu, abberbonzu, allerju, conjuru, conjura f. N, incantésimu, ammàiu, mazina f., maia f., eccisu, accisu, incantu, spantu, foghìggiu C, incantésimu, maia f., accisu, affatturamentu, ammàcchiu, maiagliaduria f. S, maia f., maiagliaduria f., accisu, eccisu, ecciseria f., abbéddulu G

Incapacitàsf. [incapacity, incapacité, incapacidad, Unfähigkeit] incapatzidade, discapassidade, isentùmine m. L, incapatzidade, nurtilesa N, incapacidadi, atzegùmini m., fardughìmini m., managhèntzia C, incapazziddai S, incapazzitai, svalitugghjni G

Incàricosm. [charge, charge, encargo, Verkörpern] incàrriga f., incàrrigu, ingàrriga f., ingàrrigu (sp. encargo), incartu, incumanda f., impreu (sp. empleo), accollu (it. accollo), accollamentu (it. accollamento), legassia f. (ant.; sp. legacía) L, incàrriga f., incàrrigu, ingàrrigu, incadessimentu, imperzu N, incàrriga f., incàrrigu, cummessioni f. C, incàrriggu S, ingàrrigu, impleu, impleada f., impostu, assunta f., incumandìzia f., preu G

Incarcerarevt. [to imprison, incarcérer, encarcelar, einkerkern] impresonare L, impresonare, ingalerare, ingribbiare, pònnere in tzippu N, impresonai, ghettai a presoni C, imprisgiunà SG

Incatenarevt. [to chain, enchaîner, encadenar, anketten] incadenare, incadenittare, allorare, ammusare, ingulliare, intenaghittare, pònnere in gùllios L, incadenae, incadenare, incatenare, accatzolare (i. un maiale) N, accadenai, incadenai, incadinai, incarenai, incannaccai, inferrai, ingribbiai, ingriglionai, ingrillionai C, incaddinà S, incatinà G

Incèndiosm. [fire, incendie, incendio, Feuer] incéndiu, intzéndiu, fogu (lat. FOCUS), tzaccaballa L, incéndiu, inchéndiu, focu, focarza f., ‘ocarza f., dova f. N, incéndiu, fogu, affoghiggiamentu, passada de fogu f. C, incèndiu, foggu, chema f. S, incéndiu, focu G

Incertoagg. [uncertain, incertain, dudoso, unsicher] intzertu, dudosu (sp. dudoso), durittosu, massimosu, meledosu, trallaradu L, incertu, intzertu, disintzertu, dudosu, pagu seguru N, incertu, arreduttosu, dudosu C, inzerthu, indizzisu, dubbiosu S, inceltu, dudosu, dubbicosu G

Inchinosm. [bow, révérence, reverencia, Verneigung] grusciada f., gusciadura f., ingrunada de conca f., conchinada f., inchinu L, inchinu, incurbiadura f. N, inchinu, incrubada f., incruada f., rendevù (franc. rendez-vous), sconchiada f. C, inchinu, incinadda f. S, inchinu G

Inchiostrosm. [ink, encre, tinta, Tinte] tinta f. (cat. sp. tinta), trumentu (lat. ATRAMENTUM) L, tinta f., attrumentu, attramentu N, tinta f. CS, tinta f., inchjostru, trimentu, trumentu G

Inchiostrosm. [ink, encre, tinta, Tinte] tinta f. (cat. sp. tinta), trumentu (lat. ATRAMENTUM) L, tinta f., attrumentu, attramentu N, tinta f. CS, tinta f., inchjostru, trimentu, trumentu G

Incolparevt. [to inculpate, inculper, inculpar, beschuldigen] acculpare, inculpare, culpare, gulpare, accajonare, cagionare L, crupare, curpare, incurpae, incurpare, ingurpare, bettare is crupas N, accrupai, accurpai, crupai, curpai, incrupai, incurpai, anexiai, ghettai curpa, ghettai crupa C, incuipà S, inculpà, incalugnà, incausà G

incominciare vt. vi. [ to begin, commencer, comenzar, anfangen ] comintzare, incomintzare, iscomintzare, printzipiare, attelare, inghettare (ant.; lat. INCEPTARE), imbuccare L, incomintzare, incumentzare, cumintzare, imbuccare, printzipiare, iscappare, scappare N, comentzari, cumenciai, cumentzai (cat. comensar), cuminciai (= it.), intzimiai, inghitzai, sprimitziai C, inschuminzà, ischuminzà S, incumincià, cumincià, scumincià G

Incontro/1sm. [meeting, rencontre, encuentro, Begegnung] incontru, abboja f., abbojada f., abbojadura f., abboju, abbojadorzu, abbojamentu, bojada f., bojamentu, attób(b)iu, attobiada f., attobiadura f., attoppadura f., attóppida f., attóppidu, attopponzu attoppu, attuppu, intoppu, intuppu, coviada f., imbiccada f., incocciada f., posta f. L, addóbbiu, addóviu, addoppu, attòppiu, azóviu, jóviu, obiadura f., acattu, aggorru (convegno), obiada f., obiata f., óbiu, zóbiu, sortidura f. N, incóntriu, incontru, addobbiadura f., attóbiu, attoppada f., intoppamentu, intoppu, òbia f., obiada f. C, incontru, attoppu S, incontru, attoppu, imbiccu, incucciata f., intoppu, tuppata f., intuppata f., abbóiu, abbuccamentu, avvia f., avia f. (lat. OBVIAM) G

Incozzosm. fig. (raccomandazione) [recommendation, coinçage, recomendación, Empfehlung] incotzada f., incotzadura f., incotzu, ingottu, ingottadura f., incumandadura f., cotta f. (lat. *COCIA), impignu L, incotzada f., incotzadura f., incotzu, accumentadura f. N, incotzu, accotzu, incumenda f., arregumandu C, incozzu S, incozzu, accozzu, incumenda f. G

Incrociarevt. [to cross, croiser, cruzar, kreuzen] aggrugare, inrugare, irrugare, rujare (lat. *CRUCULARE), incaicciare (it. incavicchiare), ingiaire, incrusare L, incrotzare, addoppare, addobbiare, aggrucare N, incroai (cat. ant. encroar), incrociai, ingrugiai, ingruxai, aggruxai, gruxai (lat. CRUX, -UCE) C, ingruzià S, incrucià, ingrucià, incrugià Cs, acculcuddà, accuccurrà G

Igrave;ncubosm. [nightmare, cauchemar, íncubo, Alpdruck] ammantadore, ammuttadore, ammuttu, ammuttadura f., ammurtorzu, muntadore, avriu, carrigadore, imbuddàcciu, moscatzu, mascatzu (crs. mascacci), pesàdighe L, ammuntu, ammantadore, ammuntadore, ammuntadura f., ammuntamentu, ammuttadura f., ammuttu, bisu malu, pesadìglia f., pesadilla f. (cat. sp. pesadilla), ispràsimu, mascatzu, carriatore, carrigadore, garriatore, pantama f. N, ammurtadori, ammuttadori, ammuttadura f., ammuttamentu, muttadori, muttarolla f., pesadìglia f., pesarìglia f., surtora f., avarionis pl. C, traigòggiu, pindàcciu S, affàsciu, pindàcciu, pundacchju, pundàcciu, puntacchju, spàsimu G

Indàginesf. [inquiry, investigation, indagación, Forschung] chirca, cherta, indagu m., averiguada L, abberguadura, abberguonzu m., aggrucadura, chircadura, chirca, cherta, indàgini, isormicheddonzu m. N, averiguadura, scruccullu m. (cat. escorcoll), scubìglia (sp. escobilla), scudrignadura, spriculittu m. C, ischudrugnaddura, ischudrugnu m., indàgina, indàgini S, avvilguametu m., avvìlgulu m., indagu m., intalgu m., spèlciula G

Indecisoagg. [undecided, indécis, indeciso, unentschlossen] indetzisu, dudosu (sp. dudoso), a su tzotzi-tzotzi, in ballàllara, in cancalleu, in pensus, intrenebbos, in treneddos L, indecìdiu, indetzisu, dudosu, in imbarallas, in pentzos N, indetzidiu, dudosu, arreduttosu C, indizzisu, dubbiosu S, indeccisu, indiccisu, indizzisu, irrisgioltu, dudosu, in cancalleu G

Indemoniatopp. agg. [possessed, possédé du démon, endemoniado, besessen] indemoniadu, indiaminadu, indimoniadu, indiauladu, incoglidu, ispiridadu, cispru, forasdómine L, indemoniau, indiaulau, antzillatu N, indimoniau, intiaulau, spiridau C, indimuniaddu, indiauraddu, ippuzzaddu, ippuzziniddu S, indimuniatu, indiaulatu, assaltanatu, insaltanatu, saltanatu, fuglittatu G

Indicarevt. [to indicate, indiquer, indicar, zeigen auf] ammustrare, mustrare (lat. MONSTRARE), issinzare, insinzare (it. insegnare o sp. enseñar), indettare, indittare (lat. INDICTARE), indicare, inzittare L, indittare, ingittare, ammustrare, mustrare, indicare N, addidai, indidai, indittai, ingittai, ammostai indicai, arregulliai C, indicà, ammusthrà S, ignittà, inghjttà, indicà G

Indietroavv. [back, en arrière, atrás, zurück] ainsegus, indaesegus, indasegus (lat. SECUS), addaesegus, assaccoa, persegus, insegus, issegus, a palas, a culinsegus, in coa, a palipissegus, pissegus, infattu L, indaesecus, addaesecus, indissecus, insecus, insegus, issecus, isculis-isculis, pussecus, a palas, a culinsesus N, a coa, agoa, a palas, culassegus, incuadas C, addareddu, indareddu S, indaretu G

indignazione sf. [ indignation, indignation, indignación, Entrüstung ] arràbbiu m., inchietadura, arrealia, realia (it. rivale + suff. -ia) L, nechidadura, nechidonzu m. N, desdeni m. (sp. desdén), indinniatzioni, spreu m., inchietadura C, indignazioni SG

Indìziosm [indication, indice, indicio, Zeichen] indìscia f., indìssiu, indìsciu, indittu, seru, berevicu, innéttiu, innettu, annotu, filada f., significu, arràsciu L, indìssiu, indìtziu N, indittu, indìtziu, àrviu, arviadura f. C, indìzziu S, indìziu, signu, signali, signafficu, ignittu G

Igrave;ndolesf. [nature, naturel, índole, Wesen] ìndula, ìndule, naturale m., iscarpentu m., utta (lat. DUCTA), zenia, cadramància, cadramissa L, ìndula, isterca, lia, meletu m., naturale m. N, ìndula, aregoni m., ghigna, intena, lighettadi, naturali m., brei m., bre’ m., breu m. C, ìnduri, naturari m. S, ìndula, miletru m., miletu m., ingrinu m., ingrina, istibbita G

Indossarevt. [to put un, endosser, vestir, anziehen] bestire (lat. VESTIRE), inchingiare (i. per la prima volta; lat. ENCAENIARE), ingentzare (ant.) L, bestire N, si poni, portai, incingiai C, indussà, punissi in dossu S, indussà G

Indovinarevt. [to divine, deviner, adivinar, erraten] addeinare, addevinare, addivinare (cat. endevinar; sp. adevinar), indevinare, indovinare, devinare, indevinzare, indivinare, induvinzare, inzevinare, inzenvinzare, intzertare (cat. encertar), atzertare (sp. acertar), attinare (sp. atinar), intzicchire (it. azzeccare), intzuddare, abbisare, bettare in francu, atzoeddare, istifinzare, azeccare L, indeinare, indivinare, indovinae, indovinare, addeinare, addevinae, deinare, divinare, incertare, ingevinae, insertare, intzertare, intzoccare N, addivinai, divinai, indivinai, indovinai, intinnai, attinai, ingertai, intzertai, intretzai, intzoccai, intzoddai, intzuddai C, indubinà, induvinà, inzirthà S, induinà, induvinà, abbisà, inciltà, azziccà G

Indùgiosm. [delay, retard, demora, Zögern] bistentu, istentu (it. ant. bistento), bistentada f., istentada f., istentonzu, tardàntzia f., attregu, accocciada f., isténiu, imbaru, attostonu, accodiada f., canzolada f., canzoladura f., illóriu, induramentu, isviolada f. L, istentada f., istentu, allonghionzu m., duda f., ritardu, tardada f. N, stentu, addàsiu, imbaradura f. C, isthèniu, isthentu, ritardhu S, stentu, bistentu, stintata f., stiniatura f., disabrigu, littranga f. (fig), trattesa f. G

Indumentosm. [garment, vêtement, indumento, Kleidungsstück] bestire, pinzu, pignu (lat. PIGNUS), pannamenta f. (lat. PANNUS), trastu (cat. traste; sp. trasto) L, beste f. (lat. VESTIS), bestire (lat. VESTIRE), pintzu, pinzu N, bistimenta f., bistiri, arroba f. (i. in generale) C, roba di dossu f., visthiri, pegnu, affiagnu S, roba di dossu f., vistimenta f. G

Indùstriasf. [industry, industrie, industria, Industrie] indùstria, indrùstia L, indùstria N, indùstria, paru m. C, indùsthria S, indùstria G

Industriosoagg. [indutrious, industrieux, industrioso, betriebsam] indrustiosu, industriosu, inzeniosu, trabagliadore, faineri (cat. fainer) L, inzeniosu, intillieri, intilliosu, traballadore N, industriosu, inginnosu, faineri, traballadori C, inzignosu, industhriosu, fazzindinu S, industriosu G

Ineducatoagg. [impolite, impoli, ineducado, unerzogen] maleducadu, malalluttrinidu, malalluttrinadu, malammodidu L, maleducau, malechischiau, malincrinau, isprotzediu N, scurréggiu, majolu (lat. MAIALIS) C, ineducaddu, maraducaddu S, maladuccatu, malammannatu G

avv. [ there, là, allà, dort ] addae, addane, addàeche (lat. ILLAC), cuddàeche, cuddane (lat. ECCU + ILLAC), cughe, incuddae, incuddane, incuddóriche, avinche, inie (lat. INIBI), iguddoru, ingoi, be, bei, ibi (ant. lat. IBI) L, acuddae, acuddane, acue, cue, incue, incuche, cuche (lat. ECCU + HUC), in cuddae, cuddàniche, cuddei, cuddeni, cuddoru, cui, incuddoru, addane, indaddai, ineo, inibe, inie, innie, inedda (lat. IN + ILLA), inelonde, ive, ddue, N, innì, innia, innias, innixi, incui, cuddei, cuddeni, cuddia, incuddeni, incuddéniche, inicuddei, iguddei, igui, iniguddei, inguni, inguna, ingunis, aiguddei, guddani, inguddeni, addaddai, addei, addeni, deinnì, diguddei, meingui C, inchiddà, inghiddà, inchibi S, culandi, chindi, chii, chini G

Labbro/1 sm. anat. [lip, lèvre, labio, Lippe] lara f. (lat. LABRA), lavra f., murros pl. (sp. morro), labbiu (ant.; it. ant. labbio), falada de nare f. L, labra f.. lavra f., larva f. N, làbbiu, làbbura f., lavra f., lara f., larba f., lava f., làvara f., lau (lat. LABRUM), murru C, labbru S, labbru, lapru, lerfa f. (Lm) G

Laboriosoagg. [laborious, laborieux, laborioso, arbeitsam] fadigosu, cuidadosu (sp. cuidadoso), contivizosu, faineri (cat. fainer) L, traballosu, triballosu, fadicosu, operosu N, traballosu, fatigosu, fraccóngiu, faineri C, cuidaddosu, fadiggosu, fazzindinu S, trabaddosu, faticosu, oparosu G

làccio sm. [ lace, lien, lazo, Schlange ] accàppiu, lobu, crobu, giobe, giobu (lat. *CLOPUM x COPULUM), alattu, allatzu, latzu (= it.), lattu (lat. LAQUEUS), ligatzu, ligàtzulu (it. legaccio, -olo), infogu, presorzu (lat. PREHENSORIU), prendìgulu, cadiana f., peja f., péiga f. (lat. PEDICA), soga f. (lat. SOCA), dogale, dugale (l. per la forca; lat. ant. DUCALE o cat. sp. dogal), corria f. (l. per le scarpe; lat. CORRIGIA), cordonera f. (cat. cordonera) L, ciopu, cropu, lassu, lattu, latzu, lobu, soca f., issocu, issogu, lantu, péica f., peana f., peanna f., cadiana f. (it. centr. càpito - DES I, 290) N, latzu, lasu (sp. lazo), laseddu, assoga f., soga f., ligóngiu, lióngiu, cordonera f. (l. per le scarpe), dugali, péiga f., peigoni, pengoi, lobu, loru (lat. LORUM), sciampetta f., trintzilleri C, ciobbu S, chjopu, chjabbu, infocu, infucatogghja f., affunatogghja f., fucatogghja f, làcciu Lm, liàcciula f. (l. per le scarpe), ghjunghjtogghju, G

Làceroagg. [lacerated, lacéré, rasgado, zerrissen] istratzadu, istratzuladu, iscorrioladu, illatzadu, frattosu, ispenduladu L, istratzau, iscorriau, iscorriolau, irbinarjau, immurdulau N, scorriau, scorriolau, losingiosu, appedditzonau C, isthrazzaddu, isthrazzuraddu, iffriazzuraddu S, sfradappatu, schilivratu, sdrisgiutu, scorriatu G

Làcrimasf. [tear, larme, lágrima, Träne] làgrima (lat. LACRIMA), làmbriga, ràlchima L, làcrima, làgrima, làmbiga, làmbria, làmbriga N, làgrima, làmbriga C, làgrima SG

Ladrosm. [thieving, voleur, ladrón, Dieb] ladru, furone (lat. FURO, -ONE), mostrengheri (sp. mostrenco), furàntzulu, furànciu, furànciulu, furùnciu, frunci, frùnciu, bertuleri, frautzu, iscaranosu, ungresu, dannarzu, arrobatore (ant.), orrobadore, robadore (ant.) L, ladru, cattanzu, furone, tascaresu, aschinzu, tropejale, tropperi, mustrencheri, saccajale, stergiàrgiu N, ladroni, furoni, furoi, furuncu, furùnculu, furànciulu, arpiadori, arrespigliosu, alarxu, covrori, irdorroberi, scabecceri, scabecciadori, aggrancidori, arraffadori, vunoi, gattu de magasinu C, ladru, laddru S, latru, laddru Cs, arrubbadori, furànciu, furoni, ugnilongu, trampignonu Lm G

Lagnarsivi. rifl. [to complain, se lamenter, quejarse, jammern] lamentàresi, chesciàresi, chensciàresi, chessàresi (cat. queixar; sp. quejar), chiriare, murrunzare, pibiàresi (lat. PIPILIARE), tunciare, musciare, nitzulare (crs. nizzulà) L, si lamentare, si chessiare, si ghessare, torojare, torunzare, torrunzare, tunchiare, murrunzare N, si chesciai, aggemenai C, lagnassi, lamintassi, chisciassi, chischinnassi S, lagnassi, chisciassi, zuniassi G

Date: 2016-11-17; view: 324; Нарушение авторских прав; Помощь в написании работы --> СЮДА...



mydocx.ru - 2015-2024 year. (0.007 sec.) Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав - Пожаловаться на публикацию