Главная Случайная страница


Полезное:

Как сделать разговор полезным и приятным Как сделать объемную звезду своими руками Как сделать то, что делать не хочется? Как сделать погремушку Как сделать так чтобы женщины сами знакомились с вами Как сделать идею коммерческой Как сделать хорошую растяжку ног? Как сделать наш разум здоровым? Как сделать, чтобы люди обманывали меньше Вопрос 4. Как сделать так, чтобы вас уважали и ценили? Как сделать лучше себе и другим людям Как сделать свидание интересным?


Категории:

АрхитектураАстрономияБиологияГеографияГеологияИнформатикаИскусствоИсторияКулинарияКультураМаркетингМатематикаМедицинаМенеджментОхрана трудаПравоПроизводствоПсихологияРелигияСоциологияСпортТехникаФизикаФилософияХимияЭкологияЭкономикаЭлектроника






Dentesm. [tooth, dent, diente, Zahn] dente f. (lat. DENS) LN, denti f. CSG





Dènticesm. itt. (Dentex dentex) [dentex, dentex, dentón, Zahnbrassen] déntighe (lat. DENTEX) L, déntitze, déntiche N, déntixi, déntulu C, déntizi S, dènticiu, déntici Lm G

Dentroavv. prep. [inside, dedans, dentro, drinnen] intro (lat. INTRO), aintro, in, intru (ant.), intu (ant.) L, aintro, addaintro, drainto, dintro, indrainto, -os, in, inintro, intes, interi, intras, intro, intros, in intros N, a intru, aintr’’e, aìnturu, anintru, intra (ant.), cherru C, addrentu, drentu, indrentu S, drentu, drintu Lm, indrentu, indintru Lm, indrintu Lm G

Denunciare, -unziarevt. [to denounce, dénoncer, denunciar, anzeigen] denunsciare, denuntziare, incausare, intimare, tzitare L, dannuntziai, den(n)unsiae, dennunsiare, denunsiare, denuntziare N, denunciai, denuntziai, dennuntziai, dunnuntziai, tinturai C, dinunzià S, dinunzià, dinnunzià, dinuncià Lm G

Depressionesf. [depression, dépression, depresión, Senkung] abbattimentu m., arremattadura, avvilimentu m., disànima, iscoramentu m.; basciura, bassura (d. del suolo) L, abbattimentu m., avvilimentu m., depressione, iscorazamentu m., secacoro m.; bassura N, affriggidura, affriggimentu m., abbattidura, arrechidadura f., arremattada, arremattadura, avvilessimentu m., sprestoccadura, scoramentu m.; basciura C, abbattimentu m., isthragu m., abbasciamentu m. S, abbattimentu m., abbacamentu m., abbacu m., bacu m., diprissioni; saldadda (d. del terreno) G

Deprezzarevt. [to depreciate, déprécier, depreciar, den Preis senken] imbarattare, imbarattire (cat. sp. barato), isprejare, isvalorire (it. svalorire) L, abbarattare, imbarattae, imbarattare, imbarattire N, barattai (sp. baratear), abbarattai C, diprizià S, sprizià, imbarattà G

Derìderevt. [to deride, se moquer, burlar, verspotten] atzantarare, beffare, innoriare, inzestrare (tosc. gestro), irmujare, leare a risu L, picare a risu (a beffe, a tzascu), tzaschidare, beffare, moffare (cat. sp. mofa), tartaliare N, acchirriolai, arreulai, attoccai, burlai, cantzonai, cugliunai, imbovai (sp. embobar), strocchillai, stroccillai, strocci (lat. *TORCERE x TORQUERE) C, biffà, iffuttì, imbiffà, irridì S, biffà, buffunà, cugliunà, ciunfrà, piddà in beffa, azzantarà, diridì G

Derubarevt. [to rob, voler, robar, berauben] furare (lat. FURARE), arrobare, irrobare, isrobare (it. x sp. robar), issorobare, frigare (lat. FRICARE), pijare, isgrattiare, istaffare (sp. estafar) L, disorrobare, furare, irdorrobae, irrobare, ciappare, accrassare, grassare, irdorrobare, isorrobare N, furai, irdorrobai, isdorrobai, sdarrobai, sdorrobai, torrobai, spollai, sbertai, fai ciappa C, furà, arrubbà, rampiggià, piggià, pisanà, caggiurà S, furà, arrubbà, dirrubbà, sgraffignà, pridagghjà, iscugnì li busciàccari G

Desertosm. [desert, désert, desierto, Wüste] desertu, éremu, eremadu L, desertu, éremu N, desertu, èrrema f., logu aréticu C, diserthu, deserthu S, diseltu, disertu Lm G

Desiderarevt. [to desire, désirer, desear, wünschen] desizare, disizare (cat. desitjar), bramare ((it.), cùbere (lat. CUPERE), cubire (lat. CUPIRE), ambissionare (sp. ambicionar), appicchionare, appitissire, appittare, aulire (d. ardentemente), aullire, bulare, codissiare, gudissiare, gulare, ingulare (lat. GULA) L, desizare, disidarà, disigiare, disijae, disizare, apputzare, cùpere, cupire, gulare, punnare (lat. PUGNARE), subare (lat. SUBARE), zurrare, ampuare, alluscare N, disigiai, disigliai, allancai, appetessi(ri) (sp. apetecer), arrechedi, ingulai C, disizà, disigià Cs, cubì, bramà, arraggià, sbitulà Lm, assè in gana S, disicià, disià, disiderà Lm, bramà, abbramì, inganì G

Desidèriosm. [desire, désir, deseo, Wunsch] desizu, disizu (cat. desitj), brama f., bràmidu, punna f. (lat. PUGNA), cubida f., cubidura f., appittu, appiccònia f., appicchionada f., gusale, pinniccu, pistighinzu, gana f. (cat. sp. gana), gania f., gùlumu, inganada f., ingulada f., ischerveddu, ispédiu, ninfra f.L, desizu, disìgiu, disiju, disizu, disitzu, appuzu, arrechinta f., cupidura f., gulonzu, ispédiu, lusca f. pititu, punna f., suba f., zurru N, disìgiu, disìgliu, disillu, affracchillu, affróddiu, arràngulu (it. rangolo), arrechedimentu, bonagana f., gana f., giri-giri, insuamentu, ispéddiu, pistighignu, pudreddimi, spìnniu C, disizu, gana f., brama f., appiccònia f. S, disìciu, disidériu, disiu, bramu, brama f., abbramu, briziolu, mangiòia f., rajolu Lm G

Destinosm. [destiny, destin, destino, Schicksal] destinu, sorte f., fada f. (lat. FATA), fadu (lat. FATUM), bonaura f., bonura f., gianu, istinu, ostinu, prenetta f.(cat. pleneta) L, destinu, bonagura f., sorte f., istinu, ostinu, ustinu, pranetta f. N, distinu, destinu, sorti f., prenetta f. C, disthinu, sorthi f., prinetta f., tema f. (brutto d.) S, distinu, fatu, ghjana f., ghjani, astru, vuleri di Deu G

Determinazionesf. [determination, détermination, determinación, Bestimmung] determinu m., determinassione, disposta (it. ant. disposta), resinnu m., appostivigada, attoliada, attoliadura, attolladura L, determinassione, determinu m., attìrriu m., risolussione N, determinu m., ditzidura, disposta, cumbincimentu m. C, deteimminu m., deteimminazioni, dizzisioni S, ditilminu m., ditilminazioni, risgiolta G

Deviazionesf. [deviation, déviation, desviación, Ablenkung] disviu m., immanchinada, iscaminamentu m., iscansciada, iscansciadura, iscansiadura, iscantiada, iscantiadura, istransida, istraviadura, traviada, traviadura L, deviada, deviassione, deviatzione, cassiadorju m., franta, irbia, iscaminamentu m., iscassadura, iscassiadura, scansadura, trabiadura N, desviadura, disviadura, deviatzioni, scantzadórrgiu m., straviadura, strissiadroxu m. C, debiazioni, deviazioni, dischaminu m., ivviadda, ivviu m., trabiaddura S, scunviu m., schilviu m., disviu m., cansata G

Diabetesm. med. [diabetes, diabète, diabetes, Diabetes] diabete, diabeta f., maladia de su tùccaru f.,male de su tùccaru, ischirru (d. mellito) L, diabete, male de su tùccaru N, diabeta f., diabeti, diabetu, mali de su tzùccaru C, diabeta f. S, diabetti G

mancano die lemmi (continuare)

E

Ebbroagg. [drunken, ivre, ebrio, betrunken] imbriagu (lat. EBRIACUS o sp. embriago), cottu, muscadu, accoighinadu, in cìmbalis, muffosu L, imbriacu, mesimbriacu, cottu, muscau, in sèmbalos, abbumbau N, imbriagu, imburracciau, burràcciu, burrau, ciuccu, inciariu, appispantau, ammuscau C, imbriaggu, cottu, biddu, inciarinaddu S, imbriacu, cottu, ciuccu, zuppu G

Eccèderevt. vi. [to exceed, excéder, exceder, übertreiben] etzèdere, eccèdere, etzedire, demasiare (sp. demasiar), esazerare, ismodare, propassare (cat. sp. propasar) L, esazerare, bessire de misura, demasiare, sobrare N, sobrai, sorbai, propassai C, prubassà, prupassà S, ezzedì, ezzidì, eccidì G

Eccettoprep. [except, excepté, excepto, ausgenommen] foras de, foras chi, etzis, francu chi, salvu chi, francu su (sa), asteris (ant.; genov. ant. astér), trattu (ant.; lat. TRACTU) L, foras de, foras chi, francu su (sa), a aprte, atzettuau, eccettu, etzettu, transi, tzetzi N, scetti (lat. EXCEPTIS), fetti, etzi, foras de, foras chi, eccettu, a parti, pecci, petti, sarvu C, fora chi, francu chi S, francu lu (la, li), fora di, ezzi chi, eccettu, ezzettu G

Eccitamentosm. [excitement, excitation, excitación, Erregung] arrettonzu, intzìdiu, assuadura f. L, trobuscàmene, trubuscàmene, birbìlliu, orrota f., pilisu, tzuntzullu N, scallentamentu, insullamentu, ingrillimentu C, eccitamentu S, inzingu, azzizata, imbriziolu, spunzunamentu G

Ecosf. [echo, écho, eco, Echo] eco, ecu, rimbumbu m., intùmbida f., intumbu m., resonu m., risonu m., torraoghe m. L, intùmbidu m., intumbu m., tumbu m., arreddùinu, insónnita, istronu m., marosini m., marusini m., murusini m., murusinu m., retùmbulu m., rimbombu m., eco N, torraboxi m., abbóvidu m., arrembombu m., arrembumbu m., arretumbu m. (cat. sp. retumbo), arretronu m. C, ecu, rimbombu m. S, ecu, tinnu m. G

Economia sf. [economy, économie, economía, Wirtschaftslehre] economia, acolomia, aconomia, calomia, culomia (it. ant. colomia), aorru m. (sp. ahorro) L, economia, acolomia, culumia N, economia, masserìtzia, sparagnu m. (it. ant. sparagno), stràviu m. (cat. estalvi) C, ecunumia, acunumia, acurumia, aorru m. S, accunumia, accunomia, acculumia, ecculumia, eccunumia, culummia Lm, findicu m., aurramentu m., aurru m. G

Eczemasm. med. [eczema, eczéma, eczema, Ekzem] attaerra f., atterra f. (lat. ZERNA - DES II, 54), attaerru, isfogu, iscarfinzu, iscraffinzu L, tzerra f., irfocu, focatzu, fresadura f., grosta f. N, tzerra f., inserra f. C, pitìgina f. S, azema, pittigghjna f., sfogu, sfugu G

Eacute;derasf. bot. (Hedera helix) [Pianta legnosa sempreverde delle Araliacee, che si attacca ai muri o alle piante per mezzo di radici aeree avventizie, con foglie verdi persistenti e bacche nere.] ► [ivy, lierre, hiedra, Efeu] ► èdera, eda, edra, èdrela, bèdera, bedra, èdola, era (it. x cat. eura), eredade, eredada, candelarzu m. L, èdera, edra, era, èllera (it. ant. ellera), èdora, èreda, èrede, eredada, eredade, èrela, candelaru m., candelarzu m., arrampicatòglia, ramalletta N, èdera, edra, èllera, era, era vera, auera, era de musus, candelatzu m., mebera, erba de funtaneddas, folla ‘era, folladedda, follaredda, follareda C, èdera, èllera, bedra, breda S, gréddula, bréddula, édera, èllera, candilagghju m. G

Edificarevt. [to build, édifier, edificar, bauen] fraigare lat. FABRICARE), pesare (una domo) L, fravicare, pesare (dommo, muru) N, fabbricai, pesai C, frabbiggà S, fraicà, fabbricà, frabbicà G

Edittosm. [edict, édit, edicto, Edikt] bandu, pregone (sp. pregón) L, bandu, precone, edittu N, bandu, pregoni, edittu C, edittu, bandu, affissu S, bandu, bàndiu G

Educarevt. [to educate, élever, educar, erziehen] adducare, educare, pesare (lat. PENSARE), accostumare, istruire, isbrighinzare, addordigare, inducare, abbessiare, unestrare L, educare, chischiare, chischire, incrinire N, educai, imparai, pesai C, aducà, educà, accusthumà S, aduccà, educà, currigghj’ G

Educazionesf. [education, éducation, educación, Erziehung] educascione, educassione, adducamentu m., adducassione, ducascione, inducassione, bonaccostumàntzia, isbrighinzada, luttrinzu m., pesadia, imparu m. L, educassione, educassone, educonzu m., bonas maneras pl., chìschiu m., imparamentu m., pesamenta N, educatzioni, bonacostumantza, imparu m. C, educazioni, aducazioni, pisaddia S,aduccazioni, educazioni, crianza G

Date: 2016-11-17; view: 298; Нарушение авторских прав; Помощь в написании работы --> СЮДА...



mydocx.ru - 2015-2024 year. (0.006 sec.) Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав - Пожаловаться на публикацию